sportmania echipament sportiv    
         

 
 
   
Login | Inregistrare 09:00:00 2017-07-19 Invatarea prin descoperire .partea 2 ---------21:00:00 2017-07-18 Găndire rapidă versus găndire lentă. ---------10:00:00 2017-07-17 Invatarea prin descoperire .partea 1 ---------10:00:00 2017-07-16 Antrenorul, un adevărat OXIMORON. ---------10:00:00 2017-07-11 Ce sunt principile jocului ? ---------  

Sondaj

Cine influenteaza negativ calitatea fotbalului din Liga a IV-a Elite

Calendar evenimente

« August 2017 »
Dum Lun Mar Mie Joi Vin Sam
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31







 

09:00:00 2017-07-19

Invatarea prin descoperire .partea 2

 

3. ETAPELE PROCESULUI DE DESCOPERIRE

După Kuadrevţev etapele ar fi:
1. Reactualizarea cunoştinţelor anterior asimilate, creându
-se baza necesară pentru înţelegerea

notiunii lor;

2. Activitatea comună a profesorului şi a elevilor in vederea formulării unor prime concluzii, care sunt precedate de o analiză amănunţită a problemelor şi se exprimă sub forma unor ipoteze şi supoziţii;

3. Analiza greşelilor produse cu ocazia formulării concluziilor precedente. Acestă analiză permite elevilor să înţeleagă cauzele greşelilor tipice şi să le evite pentru viitor.

4. Prelucrarea de către elevi a noului material şi integrarea lui în bagajul nou de cunoştinţe.
5. Stabilirea corelaţiilor dintre materialul predat şi diversele lui posibilităţi de aplicare corectă.
I. M. Mahmutov, propune alte etape cum ar fi:
1. Crearea situaţiei problemă care constituie începutul activităţii de cunoaştere.

2. Analiza situaţiei problemă. Este etapa de înţelegere a problemei când elevii pot cere lămuriri, pentru a ajunge la formularea definitivă. Problema poate fi formulată de către educator sau chiar de către elevi.

3. Elaborarea presupunerilor şi justificarea ipotezelor. Este etapa tatonării anticipate, a confruntării cu faptele şi cu logica.

4. Demonstrarea ipotezei şi rezolvarea problemelor. Activitatea se opreşte la ipoteza care se dovedeşte a fi cea mai intemeiată şi pe baza ei se rezolvă problema.

5. Verificarea rezolvării şi analiza procesului de rezolvare, etapă în care se proiectează soluţia, se verifică noi situaţii, se precizează conţinutul noii noţiuni.

Au fost discutate şi criticate aceste ierarhizări din cauza limitării spaţiului de actiune atât al profesorului cât şi elevului. Respectând etapele relatate înseamnă o înlocuire a unei structuri vechi clasice, şablon, cu alta tot şablon cu exceptia că cea mai nouă conţine noţiuni teoretice mai avansate.

Etapele menţionate mai sus nu pot fi generalizate la fiecare temă şi capitol, ci doar la unele lecţii, capitole, unde tematica permite aplicarea lor. De aceea trebuie aplicate şi alte metode ca elevul să gândească, să observe, să redea, să citească, etc.

Giorgio Costini în “Înstruirea euristică prin unităţi didactice” E.D.P. Bucureşti 1975, pag. 37, spune – “Pentru a realiza un învăţământ modern trebuie să învăţăm a lăsa elevii să vorbească, chiar dacă greşesc (erorile se vor nota şi discuta ulterior) căci daca elevul care întrerupe pe profesor este rău educat, nici profesorul care întrerupe pe elev nu stă prea bine cu normele de convieţuire socială”.

Învăţarea prin descoperire şi efort intelectual propriu, formează deprinderi mai durabile, mai eficiente, dezvoltând capacităţile intelectuale superioare specifice actului creator.

3

Învăţarea prin descoperire şi problematizare la modul general parcurge mai multe etape:

1. Crearea unei situaţii problemă

2. Formularea problemei

3. Confruntarea elevilor cu situaţia problemă şi comunicarea unor cunoştinţe sau tehnici de lucru

necesare pentru rezolvarea problemei

4. Înţelegerea problemei şi anticiparea unor soluţii de către elevi

5. Rezolvarea problemei
6. Interiorizarea modelului de rezolvare a problemei
7. Aplicarea modelului (a procedeului) în alte situaţii.

Prof. BIRLE DELIA MANUELA SCOALA CU CLASELE I-VIII “DIMITRIE CANTEMIR” BAIA MARE, MARAMURES

Existenţa unui cadru problematic de cunoaştere;
Existenţa unei motivaţii puternice în activitatea cognitivă;
Elevii să dispună de informaţiile necesare în domediul în care li s
-a pus problema de rezolvat.

7

BIBLIOGRAFIE

1. S.I. Bruner – Despre învăţarea matematicii în “Învăţământul matematic în lumea contemporană” E.D.P. Bucureşti, 1971.

2. Alexandru Gheorghe – Învăţarea prin descoperire a noţiunilor de geometrie în clasa a III-a primară. Culegere metodică editată de revista de pedagogie, Bucureşti, 1979.

3. Costea Nicolae şi Costea Ana Metode noi şi clasice folosite în cadrul predării învăţării matematicii la clasele I – IV în Modernizarea învăţământului primar.

4. Neacşu Ioan – Metoda descoperirii în “Însemnări pedagogice Târgovişte – casa personalului didactic Dâmboviţa – nr. 174”.

5. Al. Paşca – “Motivele acţiunilor umane” Ed. Institutului de psihologie Cluj – Sibiu 1943 pag.24.
6. G. Polya –
Descoperirea în matematică. Euristica rezolvării problemelor. Ed. Ştiinţifică 1971 pag. 5;

Predarea la clasele I – IV Vol. 3 Bucureşti 1983, Editura ştiinţifică.
7. V. Bunescu – Munca independentă a elevilor Bucureşti, Editura de stat didactică şi pedagogică

1957 pag. 19
8. Rusu Eugen –
Problematizarea şi problemă în matematica şcolară, Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti 1978.

9. Victor Tircovnicu – Învăţămănt frontal, învăţământ individual, învăţământ pe grupe, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 1981.

10. T.V. Kudreavţev “Cunoaştrea prin descoperire în învăţământ” Al. Găvenea Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1975 pag. 157

11. I.M. Mahmutov – traduse în lucrarea “Cunoaştrea prin descoperire în învăţământ” E.D.P. Bucureşti 1975.

12. Giorgio Costini în “Instruirea euristică prin unităţi didactice” E.D.P. Bucureşti 1975 pag. 37.

13. Ioan Cerghit – “Modernizarea lecţiei” în Revista pedagogică nr. 3 martie 1980.

14. Popescu P. Neveanu – Curs de psihologie generală, volumul II, Bucureşti, 1977.

15. Marin Greta – Tipuri de descoperiri criteriu al predării în “Theorii 1969, into Practice” în E.D.P. Bucureşti 1980.

16. Wittrock, M.C – “Ipoteza învăţării prin descoperire” în vol. “La pédagogie par la découverte” sous da direction de L.S. Shulman et E.R. Krislar E.S.F 1973

17. Glaser Robert, Variabilele învăţării prin descoperire în vol. “La pédagogie par la découverte” sous

da direction de L.S. Shulman et E.R. Krislar E.S.F 1973
18. Constantin Postelnicu, Fundamente ale didacticii şcolare, Aramis, 2000 19. Elena Joiţa, Didactica aplicată, 1994
20. Ioan Radu, Didactica moderat
ă, Dacia 2001
21.
Ioan Neacşu, Instruire şi învăţare, Bucureşti, 2001
22. Exper
ienţa învăţării meditate, Cluj Napoca, 2002
23. Gabriela Cristea, Pedagogie general
ă, Bucureşti, 2002
24. Bogdan Bãlan, Psihologie, Polirom, 1998
25. Pavel Mureşan, Învăţarea eficientă şi rapidă, Bucureşti, 1990

26. Cecilia Sas, Activitatea și personalitatea cadrului didactic pentru ciclul primar, Editura Universităţii din Oradea, 2006. 

Afisari: 280

Articol adaugat de: fotbaljuniori.ro

Trimite mai departe: Bookmark and Share
 

Fotbal juniori clasamente rezultate