sportmania echipament sportiv    
         

 
 
   
Login | Inregistrare 09:00:00 2017-07-19 Invatarea prin descoperire .partea 2 ---------21:00:00 2017-07-18 Găndire rapidă versus găndire lentă. ---------10:00:00 2017-07-17 Invatarea prin descoperire .partea 1 ---------10:00:00 2017-07-16 Antrenorul, un adevărat OXIMORON. ---------10:00:00 2017-07-11 Ce sunt principile jocului ? ---------  

Sondaj

Cine influenteaza negativ calitatea fotbalului din Liga a IV-a Elite

Calendar evenimente

« Decembrie 2017 »
Dum Lun Mar Mie Joi Vin Sam
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31







 

21:00:00 2017-07-18

Găndire rapidă versus găndire lentă.

Extrase din cartea „Soccer Science”, editor Tony Strudwick, 2016, capitolul „Skill Aquisition and Learning Through Practice and Other Activities” – Paul Ford („Achiziționarea abilităților motorii și invățarea prin antrenament și alte activități”).

Notă 1: Textele puse între paranteze pătrate sunt completări aduse de mine. În rest, toate propozițiile/frazele sunt traduse din textul original. Am selectat acele propoziții și fraze care mi s-au părut cele mai relevante. În textul original de multe ori aceste propoziții sau fraze nu sunt una după alta. De obicei marchez acolo unde sar fragmente cu [...], dar în acest material ar fi trebui să apară de prea multe ori acest marcaj și cred că ar fi arătat urât textul, de aceea doar în unele cazuri am mai marcat aceste salturi în text.

Notă 2: Fragmentele scrise cu caractere îngroșate nu sunt așa în textul original. Le-am îngroșat eu pentru că le-am considerat mai importante.

[Partea 1] Activități fotbalistice formale

Strategii instrucționale

Pe durata activităților de antrenament formal, structurat și condus de către un antrenor, jucătorii de obicei experimentează cantități relativ mari de instrucțiuni, feedback și demonstrații [toate] cu rol augmentativ, din partea antrenorului sau a antrenorilor (Ford, Yates & Williams 2010).

[Conform DEX: AUGMENTÁ, augmentez, vb. A mări, a spori ceva (prin adăugarea unor elemente de aceeași natură).
Conform Dicționarului de Neologisme: AUGMENTATÍV, -Ă adj., care exprimă o creștere a dimensiunilor

] O parte dintre aceste comportamente de a antrena pot de asemenea să aibă loc în vestiar, în sala de ședințe, pe marginea terenului în timpul jocului sau în alte activități legate de fotbal. Intenția care stă la baza acestor comportamente este de a îmbunătăți prestația jucătorilor și a echipei în meci.

Instrucțiunile și feedback-ul din partea antrenorilor [...] ajută la învățarea sarcinilor complexe. Însă, instrucțiunile verbale explicite și feedbackul verbal explicit, de tipul oferit de antrenori, pot să ducă la o scădere a nivelului prestațiilor și a învățării pentru jucători aflați în primele faze ale învățării, dacă se află într-o situație stresantă, așa cum se întâmplă pe durata unui meci (Masters & Poolton 2013) (Vezi caseta unui obiect, a gradului însușirilor lui etc.despre „Abilități motorii și Ipoteza Reinvestirii”, mai jos). Mai mult, instrucțiunile și feedback-ul concentrate asupra mișcărilor s-a dovedit că duc la scăderi ale nivelului prestației și ale învățării, indiferent de nivelul de abilități al jucătorilor, probabil pentru că aceste instrucțiuni întrerup procesele fluide, automatice, de mișcare implicate în prestațiile de vârf (Wulf 2007).

Abilități motorii și Ipoteza Reinvestirii

Masters și Poolton (2013) au arătat că execuția abilităților motorii nu are de suferit în situații de stres dacă executantul nu are, sau are puține, reguli despre cum să execute mișcarea, ceea ce dovedește că acea persoană au cunoștințe implicite despre acea abilitate motorie.

În schimb, execuția abilităților motorii are de suferite în situații de stres dacă executantul are mai multe reguli despre cum să execute respectiva abilitate motorie, reguli care poartă denumirea de cunoștințe explicite.

Masters și Poolton (2013) au înaintat ipoteza reinvestirii pentru a explica cum regulile și cunoștințele explicite cu privire la mecanica unei abilități motorii conduc la o scădere a nivelului execuției. În situații de stres, cei care au cunoștințe explicite acordă o prea mare atenție acestor reguli, prin urmare, întrerupând procesele motorii care în mod normal funcționează automat. Prin comparație, cei care nu au reguli cu privire la mecanica unei abilități motorii, nu pot să facă acest lucru și, de aceea, nu întrerup respectivele procese [automate].

Abilitățile motorii, și cel puțin o parte dintre luările de decizie, ar trebui probabil să se bazeze pe cunoștințe implicite.

Câteva metode prin care jucătorii tineri pot achiziționa aceste cunoștințe implicite sunt: învățarea fără erori, învățarea prin analogie și descoperirea ghidată.

Cercetătorii au sugerat ca antrenorii care lucrează cu jucători aflați în primele etape ale învățării ar trebui să folosească o strategie instrucțională cunoscută ca „abordare fără să pui mâna’” [în original „hands-off approach] (Ford și Williams 2013).

Strategia instrucțională ’fără să pui mâna’ implică cantități relativ scăzute de instrucțiuni, feedback și demonstrații augmentative din partea antrenorului. Rolul antrenorului în acest caz este de a concepe, implementa și adapta antrenamentul așa încât jucătorii achiziționează abilități motorii din implicarea în activitate fără nevoia de cantități mari de instrucțiuni verbale și feedback augmentativ.

Pentru jucătorii începători, cercetătorii au arătat că acumularea de cunoștințe explicite și de reguli de către jucători prin mecanismele lor feedback intrinsec atunci când fac erori ar trebui de asemenea descurajat. Învățarea fără erori implică antrenament cu o cantitate redusă de erori în învățare (mai degrabă decât fără erori deloc) de aceea inhibând acumularea de către jucători a regulilor explicite [...] care are loc atunci când se produc erori (Masters & Poolton 2013). Antrenorii pot încuraja achiziționarea de cunoștințe implicite în jucători începători scăzând nivelul de dificultate al activității de antrenament la nivelul potrivit asigurându-se în același timp că jucătorii iau decizii active.

[Un exemplu de astfel de activitate este ca jucătorii să conducă fiecare liber o minge în cercul de la mijlocul terenului.]

[Notă: autorii nu explică ce înseamnă învățarea prin analogie sau descoperirea ghidată. Descoperirea ghidată nu o explicăm aici, găsiți o explicație în Viziunea FRF cu Privire la Pregătirea Copiilor și Juniorilor, la finalul capitolului al treilea.
Foarte pe scurt,
învățarea prin analogie implică folosirea unor analogii în locul unor reguli care să descrie mișcarea. De exemplu, în învățarea aruncării la coș în baschet, în loc de a descrie mișcările pe care trebuie să le execute brațul, i se spune copilului să „își închipuie că pune un biscuit în borcanul aflat pe raftul de sus.]

Pe măsură ce copiii devin mai pricepuți, nivelul de dificultate al activităților de antrenament poate fi ridicat progresiv [...], cu o focalizare pe angajarea în activități de tip joc.

Jucătorii pricepuți de vârstă adolescentă trebuie să continue să își îmbunătățească nivelul de performanță [în ceea ce privește abilitățile motorii]. Angajarea în activități de tip joc, bine concepute, este probabil să ducă în continuare la achiziții de abilități pentru acești jucători.

Un aspect cheie al prestațiilor din joc care necesită îmbunătățiri pentru acești jucători sunt cunoștințele lor cu privire la tactică și la aspectele contextuale. Activitățile de tip joc pot fi organizate de așa fel încât jucătorii să achiziționeze astfel de cunoștințe.

[De exemplu, pentru a exersa ieșirea din pressing, i se poate cere echipei adverse să caute să facă permanent pressing.]

În plus, cercetătorii au arătat că cunoștințele tactice și contextuale pot fi îmbunătățite în jucătorii pricepuți dacă sunt explicit analizate, planificare, instruite și discutate cu antrenorii și cu alți jucători (vezi caseta „Gândire rapidă versus Gândire lentă, mai jos). Câteva exemple ale acestui tip de cunoștințe sunt: cum ar trebui să joace echipa când are și când nu are mingea, cum ar trebui să joace echipa când conduce și meciul se apropie de final și cum ar trebui să joace jucătorii de pe un anumit post.

Instrucțiuni verbale și feedback augmentativ cu privire la astfel de factori tactici și contextuali pot fi potrivite pentru jucători adolescenți pricepuți, dar totuși antrenorii trebuie să se asigure în continuare că nu îi supraîncarcă pe jucători cu informații și că îi implică activ pe jucători în acest proces.

Gândire rapidă versus Gândire lentă

Kahneman (2003) descrie o perspectivă a gândirii umane, bazată pe două sisteme, în care intuiția este diferențiată de rațiune. Sistemul 1 este modul de gândire intuitiv, implicit, rapid și automatic. [...] Poate fi exemplificat de mecanismul vorbirii.

Sistemul 2 este modul de gândire rațional, explicit, lent, controlat, conștient intenționat și care necesită efort.

Această perspectivă [...] poate exemplifica câteva constatări contradictorii ale cercetărilor din sport. Pe de o parte, cercetările arată că prestațiile experților sunt aparent fără efort, automatice și intuitive, pe când, pe de altă parte, ei se pregătesc deliberat, planifică, discută și reflectează la prestațiile lor.

Sistemul 1 [...] pare fie activ în starea de flux. Jackson și Csikszentmihalyi (1999) definesc starea de flux ca starea psihologică în care persoane este total absorbită în activitatea curentă așa încât pot performa optim fără efort și fără conștiință de sine, dar cu un sentiment de control, o percepție transformată a timpului și un sentiment de recompensă intrinsecă.

Ericsson and Towne (2010) susțin că până și înainte și pe durata unei prestații, experții pot monitoriza, accesa, folosi și actualiza ori ce parte dintre cunoștințele care stau la baza prestației lor, sugerând că aceștia au abilitatea de a comuta rapid între cele două moduri de gândire pe durata executării unor sarcini specifice.

Traducerea este realizată de VLAD UNGUREANU -SFA>FRF

Afisari: 548

Articol adaugat de: fotbaljuniori.ro

Trimite mai departe: Bookmark and Share
 

Fotbal juniori clasamente rezultate