sportmania echipament sportiv    
         

 
 
   
Login | Inregistrare 09:00:00 2017-07-19 Invatarea prin descoperire .partea 2 ---------21:00:00 2017-07-18 Găndire rapidă versus găndire lentă. ---------10:00:00 2017-07-17 Invatarea prin descoperire .partea 1 ---------10:00:00 2017-07-16 Antrenorul, un adevărat OXIMORON. ---------10:00:00 2017-07-11 Ce sunt principile jocului ? ---------  

Sondaj

Cine influenteaza negativ calitatea fotbalului din Liga a IV-a Elite

Calendar evenimente

« Decembrie 2017 »
Dum Lun Mar Mie Joi Vin Sam
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31







 

10:00:00 2017-07-17

Invatarea prin descoperire .partea 1

 

Invatarea prin descoperire

1. Descoperire si problematizare

2. Procesul de învăţământ prin descoperire

3. Etapele procesului de descoperire

4. Tipuri de descoperire

1. DESCOPERIRE ŞI PROBLEMATIZARE

Modernizarea învăţământului se înscrie într-un proces general de reînoire a întregului proces şcolar. Funcţia de a transmite autoritar cunoştinţele trebuie să facă loc unui învăţământ care sugerează, propune, sfătuieşte, care încurajează elevul în căutare, care îl ajută să descopere, îi dezvoltă creativitatea, un învăţământ ce ţine seama de interesele copilului şi de motivaţie şi-i permite acestuia -şi însuşească cunoştinţele şi printr-o construcţie personală.

Una din metodele moderne care asigură într-o măsură mult mai mare decât metodele tradiţionale, activitatea independentă şi motivaţia corespunzătoare pentru însuşirea activă şi conştientă a cunoştinţelor este metoda învăţării prin descoperire şi în cadrul ei problematizarea cu ajutorul căreia elevii ajung la descoperirea unor adevăruri necunoscute lor, dar cunoscute în ştiintă şi de către învăţător.

Metoda descoperirii acţionează prin procedee ca: vezi, cercetează, înţelegi.

Freinet numeşte descoperirea “metoda experienţă” de încercare, deoarece îl pune pe elev în situaţia să încerce diverse modalităţi de a afla răspunsul dorit. Pe parcursul etapei descoperirii celor dorite apar primele satisfacţii şi dorinţa continuării şi a finalizării.

Învăţătarea prin descoperire se realizează cu aportul celorlalte metode de învăţământ, ea fiind o metodă finală.Spre deosebire de metodele expozitive, elevii nu asimilează cunoştinţele cucerite, ci din contră cuceresc cunoştinţele.Sub îndrumarea învăţătorului, elevii desfăşoară activităţi de observare, caută soluţii variante de rezolvare a unor probleme. Învăţăţarea prin descoperire se poate organiza sub mai multe forme, determinate de specificul obiectivului de învăţătură şi particularităţile de vârstă ale elevilor. Ea utilizează inducţia, deducţia şi analogia. Învăţărea prin descoperire de tip inductiv cuprinde analiza, clasificarea şi ordonarea unor date însă şi noţiuni deja cunoscute şi trecerea lor la generalităţi în vederea formulării de ipoteze, reguli, definiţii, de noi informaţii, despre obiecte, fenomene, procese. Învăţarea prin descoperire poate fi de tip deductiv. Elevii îşi pun întrebări la care se poate răspunde prin formularea de raţionamente, pornindu-se de la adevăruri generale, însuşite anterior, prin informare din cărţi, prin efectuarea unor activităţi, ajungându-se astfel la descoperirea de cunoştinţe noi sau la corectarea unor cunoştinţe greşite.

Orice descoperire impune căutarea şi rezolvarea de probleme. Crearea unor situaţii problemă în timpul învăţării atrage de la sine o gimnastică a gândirii şi a celorlalte procese de cunoaştere, în vederea găsirii de noi soluţii. O problemă sau o situaţie problemă avem atunci când nu se întrevede de la început nici o cărare deschisă către rezolvarea ei. Situaţia problemă nu trebuie confundată cu conversaţia euristică unde elevul este pus în situaţia de a da un răspuns cu un efort relativ uşor care-i direcţionează procesele de cunoaştere.

Învăţarea prin descoperire cu efort intelectual propriu se bazează şi pe considerentul că formarea acestor deprinderi cu cât sunt fixate şi consolidate mai de timpuriu, cu atât au un efect formativ mai eficient, materializat în dezvoltarea capacităţilor intelectuale superioare şi a aptitudinilor specifice acestui act creator.

Descoperirea şi problematizarearealizează în procesul de instruire un sistem de relaţii indistructibile, prin faptul că învăţarea problematizată se finalizează într-un act de descoperire de noi fapte, idei, cunoştinţe.

Învăţarea problematizată nu vizează numai găsirea unui răspuns la o întrebare nouă, ci şi descoperirea unor căi noi de rezolvare. Deosebim “problema de situaţia problemă” prin faptul că “situaţia problemă” nu poate fi soluţionată prin aplicarea unei scheme oferite de-a gata, ca în cazul aplicării logaritmilor în rezolvarea problemelor. Fiecare situaţie problemă necesită elaborarea soluţiilor şi verificarea lor prin încercări până la obţinerea rezultatului corect.

Problematizarea este o trebuinţă generală de cunoaştere accelerând curiozitatea şi conflictul raţional ca un proces de căutare şi descoperire. Prin problematizare vedem necesitatea orientării gândirii elevului spre probleme a căror soluţie are un caracter inductiv, plecând de la ideea posibilităţii găsirii soluţiei optime din mai multe posibile, care au o valoare cognitivă, contruind un mijloc de creativitate.

2. ÎNVĂŢĂREA PRIN DESCOPERIRE

Numeroase studii au în vedere aspecte speciale ale învăţării prin descoperire. Unul din cercetătorii în materie, Robert Glaser, consideră că pedagogia descoperirii cuprinde două variabile: învăţarea prin descoperire şi educaţia pentru descoperire. În ceea ce priveşte învăţarea prin descoperire, acesta se realizează pe două căi: prin metoda inducţiei şi prin metoda încercării şi erorii.

Autorul arată că de obicei se practică aşa zisa pedagogie explicativă, care procedează de la reguli spre exemple. Pe acestă cale regula se însuşeşte repede şi riscurile erorii sunt minime. Pedagogia inductivă, care este specifică învăţării prin descoperire, procedează într-o manieră opusă: de la exemple multiple spre concepte principii, reguli. Pe acestă cale elevii ajung singuri la descoperirea şi stabilirea conceptelor, trecând prin exemple specifice, prin generalizări şi diferenţieri.

Cea dea doua cale, descoperirea prin încercări şi erori arată autorul nu impune subiectului o cale structurală ci îl lasă să încerce să caute. Dacă prin metoda inducţiei conceptele devin mai clare şi mai trainice, prin cea dea doua cale elevii dobândesc capacitatea de cercetare necesară mai târziu în viaţă, căci nici o descoperire remarcabilă nu este posibilă fără încercări, erori, analize căutări. Promovarea descoperirii şi limitarea erorilor, scrie autorul sunt procedee incompatibile.

În ceea ce priveşte educaţia pentru descoperire, autorul arată că pe lângă folosirea metodelor de mai sus sunt necesare o serie de elemente noi de asemenea cum ar fi disciplina în studiu, formarea aptitudinilor pentru observaţie, inducţie şi deductie, pentru exploatare, aptitudinea de a emite ipoteze fructuoase, de a pune o problemă in termeni de metodă. La acesta se adaugă o serie de trăsături morale ca răbdarea, perseverenţa.

Un alt cercetător, M.C. Wittrock, consideră învăţarea prin descoperire drept o ipoteză care trebuie încă să fie verificată.

Utilizând diferite cercetări anterioare, autorul ajunge să stabilească un număr de regului sau principii care facilitează educaţia pentru descoperire ca exemplu:

- un număr de directive exterioare aducând informaţii, poate să exercite un efect pozitiv asupra descoperirii;

- eficacitatea valoarea descoperirii depinde de vârstă şi de asociatiile dobândite anterior;

- orientarea subiectilor prin informaţii clare şi precise asupra conceptului de deacoperit grăbeşte descoperirea;

- a permite copilului să formuleze o regulă, un concept, un principu, stimulează pentru descoperiri şi uşurează transferul;

- descoperirea este facilitată când există o legătură raţională între problema pusă şi rezultat.

Susţinând pedagogia descoperirii autorul nu elimină pedagogia tradiţională. “Pedagogia didactică” cum îi spune el aceasta, nu trebuie suprimată ci modificată potrivit cu cunoştinţele şi aptitudinile dobândite prin descoperire.

Afisari: 481

Articol adaugat de: fotbaljuniori.ro

Trimite mai departe: Bookmark and Share
 

Fotbal juniori clasamente rezultate